Unul din rarele momente în care Simona s-a lasat expusă în online, a coincis cu ziua în care Hanka Visualsa ne-a făcut acest scurt filmuleț de promovare.
Micul Apicultor pentru Școala Altfel
Găzduiți de spatiul din Str. Gazelei 44, al The Legacy Bucharest, cu ocazia unuia din târgurile pentru comunitate, de anul trecut – din 2022 adică, Anca s-a infiltrat nevăzută și pe nesimțite printre noi și invitați reușind să surprindă realitatea, așa cum este ea.
Noi și invitații noștri, cu zâmbete așa cum se întâmplă de fiecare dată.
Deși atelierul MiculApicultor este un atelier experiențial, creat inițial pentru perioada din Săptămâna Altfel/Școala Altfel, din școlile și grădinițele din sistemul public sau privat, am spart barierele și am ajuns și în asemenea spatii primitoare.
Pentru că toata lumea trebuie să cunoască lumea albinelor și a polenizatorilor, și beneficiile pe care acestea ni le aduc.
Și cum altfel am putea face asta cel mai bine, decât la discuții prietenești și pline de voie bună?
Scriu acest articol pentru că vreau să te invit la un eveniment special, o întâlnire comunitară, care are loc în această săptămână, în București, în Parcul Natural Văcărești. În beneficiul albinelor, atât al celor melifere cât și a celor solitare, la începutul anului acesta am demarat un proiect “SuperFain”, despre care acum am vrea sa îți vorbim.
În parteneriat cu Asociația Parcul Natural Văcărești, care administrează parcul, am amenajat o grădină specială, dedicată albinelor și polenizatorilor sălbatici de pe teritoriul parcului și din jurul acestuia. Grădina este de fapt o pajiște, pe locul unei foste zone degradate a parcului, unde am însămânțat plante iubite de albine.
La doi pași de pajiștea cu plante melifere am găzduit și o parte din familiile de albine salvate de Patrula Albinelor din București, din zone apropiate parcului. Le-am amplasat într-un loc potrivit lor, deocamdată cu acces restrâns, închis publicului, până în momentul în care vom reuși să creștem acceptanța locuitorilor din București la prezenta albinelor. Pentru că, deși de o importanță covârșitoare pentru orice ecosistem sănătos, prezența albinelor în oraș încă este privită cu reținere sau frică, de o parte din oameni.
Despre aceste lucruri aș vrea să îți povestesc, alături de colega mea în ale albinăritului, Nicoleta Marin de la Parcul Natural Văcărești și de Bogdan Mihalache, peisagistul echipei.
Evenimentul are loc pe data de 13 septembrie de la ora 18.00 iar intrarea este liberă. Te rog doar să anunți participarea printr-un scurt mesaj la contact@LaStupina.ro sau un comentariu la această postare.
Fotografiile și imaginile video vor fi folosite de
Asociația Parcul Natural Văcărești (APNV) si de APPAPS.ORG pentru a își promova
activitățile educative, acestea urmând să fie publicate pe rețelele de
socializare.
Prezența dvs. reprezintă acceptul pentru a fi filmat
și/sau fotografiat (atât dvs. cât și copilul/copiii) precum și pentru
utilizarea materialelor în scopul mai sus menționat.
Orice material foto/video publicat în care apăreți
poate fi șters/modificat printr-o solicitare scrisă.
Cum comunica plantele cu insectele? Mai tineti minte cand va plimbati prin padure si ii ascultati zgomotele? Daca nu, poate ar trebui sa lasati departe stresul zilnic si sa mai faceti o plimbare prin padure 😊 Stiti cum ne plimbam si cat ne incarca sa ascultam padurea, chiar daca stiintific ea nu “poate emite sunete”?
Ei bine, se pare ca acest lucru ar putea sa se schimbe putin…
Conform theatlantic.com, doi cercetatori, Lilach Hadany si Yossi Yovel de la Universitatea din Tel Aviv, au facut niste experimente cu rezultate foarte curioase. Ei au aratat ca unele plante pot auzi sunetele polenizatorilor si ar reactiona prin indulcirea rapida a nectarului.
In alte
experimente, au aratat ca sunt plante care pot si emite sunete, pe o alta
frecventa decat cea perceptibila de oameni, dar care pot fi auzite totusi de la
distanta.
Pornind de
la studiile celor doi cercetatori, se pare ca lumea stiintifica este mai
predispusa sa creada ca plantele pot auzi, decat sa creada si varianta ca
plantele sa poata emite sunete.
Da, mie imi pare tare credibil ca o planta sa isi dozeze resursele in a produce nectar si sa le amplifice atunci cand “aude” polenizatorii si sa il indulceasca mai tare. Astfel poate Evita degradarea nectarului de microbe sau consumare lui de insecte nepolenizatoare.
Zgomotul unei albine in zbor este semnalul perfect.
La fel si cu
eliberarea polenului, care este mai abundent atunci cand planta simte vibratiile
pe frecventa potrivita a unui polenizator salbatic sau al unei albine. Florile
plantelor au un rol corespunzator urechilor, vibratiile fiind receptate prin
petale.
Aceste
sunete informative, ar putea fi oare generate intentionat de plante? Ar putea
exista o comunicare intre plante si prin intermediul sunetelor.
Parca pare
mai credibil acum ca unele plante se dezvolta mai bine intr-un spatiu unde se
aude muzica. Sau acele povesti cu cele 2 plante, care se dezvolta diferit in
aceleasi conditii, diferenta fiind ca uneia i se vorbeste/transmite pe un
anumit ton, cu iubire si alteia cu ura.
Așa că dacă esti preocupat în mod real de ce se întamplă cu pădurile noastre, salvează bradul de Crăciun oferindu-i viață și după sărbători. Dacă nu ai posibilitatea replantării lui, te poți alătura proiectului nostru.
Vrem să salvăm și să replantăm un număr de 15 brazi la ghiveci care iși vor găsi locul în grădina de LaStupina. Din păcate nu putem găzdui mai mulți, deși ne-am dori. Bradul tău poate continua astfel să trăiască.
Poate că nu ii vom putea oferi locul ideal, versantul unui munte unde sa fie scăldat de razele soarelui însă îi putem oferi în schimb un loc în stupina noastră. Va viețui langă o mulțime de alti copaci și plante melifere și medicinale, lângă albinele noastre.
Pentru fiecare brad adoptat, pentru a-ți răsplăti efortul, iți vom oferi următoarele:
Un voucher în valoare de 30 lei prin care vei putea beneficia de produse apicole din stupina noastră(miere, polen, propolis, ceara,…)
Vei putea planta bradul împreună cu noi și copilul tău, în primăvară când va fi mutat din ghiveci direct în pământ.
Bradul va purta numele pe care dorești, dacă dorești să ii oferi un nume. Vei primi periodic imagini cu evoluția bradului tău.
Vei putea face o vizită gratuită la stupina noastră, în fiecare an, împreună cu copilul(copiii) tău pentru a vedea cum crește bradul tău și a vă bucura împreună de decizia pe care ați luat-o acum.
10+2 pași simpli, despre cum să îți faci singur sirop de muguri de brad, macerati la rece. În miere și atât!
Vă pun aici detaliile importante, pentru a vă crea singuri un produs de imunizare excelent, folosind doar mierea de albine și muguri de brad.
1. Culegeți mugurii de brad în luna mai. În apropierea zilei de 10 mai sunt de regulă la mărimea potrivită 2. Căutați zone montane curate, cât mai îndepărtate de drumurile principale, pentru evitarea depunerilor de praf. 3. Mugurii se culeg când ating dimensiunea de 10 centimetri 4. Treceți la pregătirea siropului imediat după recoltare, cum ați ajuns acasă, pentru că mugurii să fie cât mai proaspeți. 5. Pentru macerare folosiți o miere de salcâm cât mai monoflorală, pentru a evita cristalizarea ulterioară a siropului. 6. Folosiți exclusiv vase din sticlă – borcanele de câțiva litri cu gură largă sunt excelente 7. Începeți cu un strat de miere de 1-2 degete, apoi unul la fel de muguri de brad și continuați până la umplerea vasului cu un ultim stat de miere. 8. Se dă la păstrare, în loc întunecat și rece 9. Se amestecă/agită periodic, la început zilnic, pentru un cât mai bun contact al mugurilor cu miere de salcâm 10. Se macerează minim 6 luni, apoi se trece la filtrare prin sită de inox. Până la consum se păstrează la rece. Bonus!!! 🙂 11. Se așteaptă primăvară. Se pune întrebarea “Oare ce am așteptat până acum?” 12. Pentru că iarna a venit deja și nerăbdarea este mare, ne contactați pe noi și va scoatem din impas 🙂
–
Vă mulțumim că nu uitați să ne răspundeți cu un mic comentariu, sau unul lung 🙂 , după cum vă lasă inima… să dați un like paginii noastre de facebook (dacă nu ați făcut-o deja) pentru a urmări postările noastre, să dați un share acestei postări pentru ca și prietenii voștri să știe de ea și mai ales că țineți cont că albinele noastre au nevoie de noi, la fel de mult cum avem noi nevoie de ele.
Cum vă găsește săptămâna asta, după week-endul prelungit în care am avut cu toții de sărbătorit?
Sperăm că sunteți cu toții plini de energie, dornici să dați piept cu oportunitățile noii săptămâni.
Pentru noi a fost puțin obositor. Dar știți voi… oboseala aia plăcută care îți aduce satisfacții. Am sărbătorit un Andrei al familiei, am sărbătorit un 1 decembrie deosebit dar am și muncit cu spor.
Am muncit pentru că zilele astea ne-am pregătit pentru participarea la un eveniment fain, într-un loc tare drag nouă. Săptămâna asta mergem cu produsele noastre la stupii MyHive. Faceți-vă timp să ne vizitați, vă așteptăm să treceți pe la noi, fie și doar pentru câteva minute. Poate povestim despre ce mai fac albinele iarna, poate despre ce produse este recomandat să consumăm în perioada asta sau orice alte subiecte găsim.
Va așteptăm așadar, pentru următoarele zile în stupii umani din București. Luni, 03 decembrie 2018, ne găsiți în MyHive – Spark, iar în următoarele zile la metroffice și Iride. Dacă aveți nevoie de detalii, sau nu știți cum să ajungeți, scrieți-ne un comentariu, vom răspunde cu mare drag.
Să știți că vă așteptăm cu bunătăți apicole, siropuri și amestecuri energetice și de imunizare, exclusiv din miere și alte produse ale stupului, în combinație cu produse naturale din flora sălbatică. Toate făurite cu drag pentru voi. Desigur că veți găși și mierea și polenul crude, spre a vă da singuri frâu liber creativității apiculinare, noi va putem ajuta doar cu câteva rețete. Dacă doriți, desigur!
Chiar dacă nu ajungeți, nu uitați că mierea, propolisul și polenul de la albine să nu lipsească din alimentația voastră și mai ales a copiilor voștri. Le puteți consuma ca atare sau combinate în atâtea forme încât doar creativitatea voastră să va fie limita.
Săptămâna asta noi va recomandăm Siropul de muguri de brad macerați la rece, în miere.
Urmăriți-ne zilele astea, pentru că vom reveni cu rețeta noastră în câteva zile.
–
Vă mulțumim că nu uitați să ne răspundeți cu un mic comentariu, sau unul lung 🙂 , după cum vă lasă inima… să dați un like paginii noastre de facebook (dacă nu ați făcut-o deja) pentru a urmări postările noastre, să dați un share acestei postări pentru ca și prietenii voștri să știe de ea și mai ales că țineți cont că albinele noastre au nevoie de noi, la fel de mult cum avem noi nevoie de ele.
Stim ca asteptati nerabdatori vesti despre programul nostru, insa suntem intr-o criza de timp acuta si nu am apucat inca sa scriu un articol cu impresiile „de dupa”. Au venit peste noi sarbatorile si apoi primavara care se straduie sa recupereze timpul pierdut si albinele au nevoie de atentia si grija noastra.
Voi reveni cu un articol in care sa va povestim cat de fantastic este sa traiesti cipele minunate inconjurat de copii, pe care le traim noi in perioada aceasta.
Pana atunci va pun cateva poze pe care le-am urcat pe facebook in linkul de mai jos, sa va bucure ochii si sufletele.
"Micul Apicultor" – Program special dedicat copiilor din clasele primare, pentru "Scoala altfel"
Pentru contact va rog sa lasati un comentariu la acest articol. Nu il vom publica, dar ne va ajuta sa intram in contact
Micul apicultor
Scoala Altfel 2018 – Programul „Micul Apicultor”, începe luni 26 martie 2018, cu o prima vizită la una din școlile din sectorul 6 din București, în cadrul programului „Școala Altfel”. Continuăm apoi prezentările și distracția până când vom ajunge la toți copiii care vor să cunoască minunile din viața albinelor.
scoala altfel
Copii au ocazia să descopere pe viu albinele, privind de la câțiva centimetri distanță, 100% în siguranță, prin pereții unui stup special în întregime transparent. Vor fi fascinați să descopere de aproape cum arată albina lucrătoare, cum arată regina stupului și cum își cresc albinele puii, cum își depozitează hrana și cum își duc viața lor scurtă dar fabuloasă în interiorul stupului.
Copii vor descoperi uneltele de care apicultorul se folosește în apicultură, vor avea ocazia să le mânuiască, vor putea îmbrăca un costum de apicultor pe mărimea lor cu care vor putea face o poză pentru a păstra nu doar în amintire acest eveniment.
Copiii vor afla cum arată si vor pipăi o ramă de ceară în care albinele depozitează mierea și polenul pe care cu atâta trudă le făuresc și ni le oferă pentru a ne păstra sănătoși și viguroși. Vor afla cum culeg mierea, cum culeg polenul și cum produc toate celelalte minuni ale stupului.
Deasemenea, vor afla și vor duce vestea și către cei de acasă, cum putem ajuta și noi albinele, printre altele plantând de câte ori și acolo unde avem ocazia, cât putem de multe plante melifere care să le ajute și să conștientizăm că ajutându-le pe ele ne ajutăm pe noi.
Spre final, stăpâniți cu greu 🙂 vor da năvală la degustarea produselor albinelor pentru ca apoi să descoperim că timpul a fost prea scurt si ca nici măcar dulcea si delicioasa miere nu ii va face sa uite asta.
Poate doar faptul că gustul unei mieri 100% naturale e greu de uitat și că la final vor primi un mic cadou care să le amintească de cele petrecute ii va face să se despartă mai ușor de albinele din fața lor. prezentare apicola
Melancolic voi fi și eu la despărțire, pentru că de fiecare dată sunt impresionat de potențialul fabulos al copiilor și de cât de mult ar putea face aceștia pentru umanitate dacă ar avea șansa să crească în mediul potrivit și dacă statul s-ar implica în a-i sprijini pe părinți să le ofere o educație de calitate.
Eu ma bucur însa la gandul că din sutele de copii, în curând poate mii, pe care i-am privit ascultând fascinați, mulți dintre ei își vor aminti cândva de trăirile pe care le-au avut privind și ascultând la omul imbrâcat în alb dintr-o oarecare zi de școală.
Unul singur să îl descopăr mai târziu printre albine și voi ști câ am reușit!
În primăvara 2018, primul polen m-a surprins într-o zi de duminică.
Azi, fiind liber de sarcini, copiii la party și soția însoțitoare de copii petrecăreți, întărâtat și de vremea foarte frumoasă de afară, mi-am luat libertatea să dau o fugă la stupină. Am plecat cu gând de relaxare, „dau o fugă, văd ce mai e p-acolo și mă-ntorc”
Ajuns la stupina, am rămas foarte surprins să văd cât de mult polen cărau în disperare albinele, disperare care le-a ținut până seara. M-am mirat de abundență pentru că alun nu știam să fie foarte mult prin zonă( clar, trebuie să ai fac o recunoaștere) și arinul negru nu mă așteptăm să fie înflorit foarte mult.
Am pus niste polen pentru hrănire în exterior, mai mult să văd dacă sunt interesate de el. Au fost. Am mai zăbovit puțin prin stupina, am ridicat câteva capace să văd dacă au început să consume mierea din pungi, m-am mai învârtit cu una-altă. Am plecat până la urmă la o plimbare prin pădurea din apropiere, foarte curios să văd dacă de la arinul negru aduc polen. Pe unde m-am plimbat eu nu era înflorit.
Estimez că ar mai avea nevoie de 1-2 zile de căldură până să fie vizitați de albine, dar cel mai probabil sunt arbori izolați, pe care nu i-am văzut eu, care au înflorit.
S-a făcut destul de târziu și nu am apucat să merg mai departe să verific și niște locuri pe care le știam cu puțin alun. Poate cu altă ocazie…
Am făcut câteva poze și vreo 2 filmulețe, m-am învârtit, și cu plimbarea prin pădure a trecut ziua și a venit vremea să plec spre casă.
După un mic ocol pe la albinele de la Kultivă, azi am ajuns, conform planificării pe care o făcusem, la albinele de la Mereni. Scopul, bineînteles, prima intervenție de primăvară, verificarea stării familiilor si hrănirea de stimulare cu miere la pungă.
Starea familiilor este in general bună, însă am fost trist să constat ca am pierdut multe familii, cel mai probabil datorita deranjului creat de păsări. La una din familii am găsit regina moartă deși mai erau albine pentru aproximativ o rama și jumătate. Se spune că, în cazul colapsului unei familii, albinele protejează regina pană la ultima, aceasta pierind doar la final. Se spune. De data asta nu a fost așa și am pus asta tot pe seama găinilor care scurmă pe lângă stupi. Probabil ca deranjate din exterior albinele s-au agitat într-atât încât au omorât regina
Asta e, mergem mai departe și ne îngrijim ca celor ramase sa le fie bine…
Nici aici nu am constatat ca albinele să aducă polen, deși m-am jucat puțin urmărind o albină care se chinuia să culeagă ceva polen de pe câteva flori de alun. Probabil în câteva zile vom avea polen, dar asta ține de vreme.
Am pus pungile cu miere, de data asta doar miere cristalizată fără polen, pentru că spre deosebire de Pătroaia, unde unde am pus si pastă de polen, aici anticipez că va fi polen din belșug. M-am jucat totuși puțin cu albinele aplicând, pe spetezele ramelor, un amestec de polen cu miere cât să constat pofta lor uriașa și să fac câteva poze plus un filmuleț.
